/ 5. vot(uri)
Niciun vot
Am încercat mai multe variante de blaturi de pizza, dar aceasta pare să fie cea mai potrivită. Este rețeta tradițională italiană de blat pentru pizza și urmează întru totul rețeta bucătarului italian Gennaro Contaldo, bunul prieten al lui Jamie Oliver.
Este nevoie doar de câteva ingrediente de bază: făină, drojdie, apă și sare. Partea grea este să aveți răbdare la început, să dospească aluatul pentru cel puțin o oră, însa ulterior, la cuptor, pizza se coace între 6 si 10 minute la 220 grade, pe treapta de jos, însă depinde de fiecare cuptor în parte și nivelul de ventilare al căldurii. Eu am folosit un cuptor electric.
Din datele istorice despre acest produs culinar vechi, știm că termenul de pizza a fost pentru prima dată menționat într-un manuscris Latin din sudul Italiei, în orașul Gaeta din regiunea Lazio. La timpul respectiv era servită de italieni și emigranți, asta până în cel de de al Doilea Război Mondial, când trupele Alianței staționate pe teritoriul Italiei, au început să o consume regulat, răspândindu-se astfel și în alte țări. Pizza din zilele noastre, cea cu sos de roșii deasupra, a fost inventată în Napoli (inițial ea a fost un fel de focaccia), iar denumirea completă a ei, așa cum pretind napoletanii, este pizza tradițională napoletană. Teoretic în Napoli găsiți cea mai bună pizza din toată Italia.
În ce privește ingredientul principal, făina, cu toții știm că sunt mai multe feluri de făină albă, tip 000, tip 550 sau tip 650. Cu toate că foarte multe rețete recomandă făina 000 (farina 00 în Italia), cea pe care noi o folosim la produsele fine de patiserie și cozonaci, sunt multe rețete italiene ce sugereaza folosirea făinii tip 550 (adică farina 0 în Italia). Și eu recomand folosirea făinii 550, pentru că are ceva nutrienți (fibre și aminoacizi), față de cea tip 000, care e lipsită de orice fel de nutrienți, fiind cea mai rafinată din toate tipurile de făină albă.
Cea mai bună pizza este cea coaptă pe vatră, dar e foarte bun și cuptorul de acasă. Dacă dispuneți și de un blat plită, rezistent la temperaturi de 200 grade, de obicei de cordierit sau ceramică, atunci e perfect. Dacă nu, e bună și tava de la cuptor, dar să o preîncălziți în același timp cu cuptorul.